Ați văzut câte ferestre are această casă? Dacă întrați în ea, veți vedea că este inundată de lumină. Nu a fost însă mereu așa. Cu sute de ani în urmă, clădirea avea doar un geam și de abia intra soarele în ea. Era locuită de un prinț și o prințesă, bogați dar nefericiți. Nefericiți, pentru că oricât de tare se străduiau, tinerii soți nu reaușeau să aducă pe lume un copilaș. Într-o zi, prințesa, sătulă de întunericul din suflet dar și din casă, s-a hotărât să facă o fereastră la dormitor. Măcar lumina să intre în viața ei, se gândi ea. În timp ce, împreună cu soțul ei, munceau la noul geam, a simțit mângâierea soarelui pe obraz și a știut că va rămâne însărcinată. După nouă luni, a adus pe lume un copilaș. A mai făcut o fereastră și apoi un alt copilaș. Se spune că o prințesă a avut șapte copii și tot atâtea geamuri la casă. Nu se știe cine a făcut celălalte ferestre, dar se spune că toți cei care intră în casă și simt mângâierea soarelui prin geamurile imense, devin în scurt timp părinți.